Programa școlară pentru Evaluarea Națională 2020

Dă click pe link.

Programa școlară pentru Evaluarea Națională 2020

Evaluarea națională 2019 - subiecte rezolvate, limba română

Evaluarea națională 2019

Poți găsi propuneri de rezolvare a subiectelor, accesând linkul de mai jos:

https://www.meditatiilaromana.ro/2019/06/18/evaluarea-nationala-2019-subiecte-rezolvate-limba-romana/

Evaluarea națională 2015 - limba română, subiecte rezolvate

EXEMPLU DE REZOLVARE

Subiectul I 

A.1 "frumoasă" - urâtă, "bucurie" - tristeţe, "venea" - pleca;

2. Cratima marchează rostirea legată a două cuvinte diferite ("pe" şi "aci"). 

3. Două dintre soluţiile următoare: "a fost odată ca niciodată"; "într-o zi"; "a doua zi", "în ziua următoare"; "în fiecare zi"; "seara"; "noaptea".

4. De exemplu:

a) Un împărat avea în grădină un măr de aur, care rodea în fiecare zi, iar noaptea se cocea.

b) Un hoţ venea în fiecare noapte şi fura merele de aur, spre disperarea împăratului.

5. Un împărat avea în grădina sa un măr de aur. Într-o zi, pomul a înmugurit, florile s-au scuturat şi au apărut fructele, care până seara au dat în pârg. A doua zi, de dimineaţă, când s-a dus să culeagă merele, împăratul a constatat cu uimire că acestea dispăruseră, fuseseră furate. Secvenţa dată surprinde mai întâi disperarea împăratului când constată că furtul se repetă şi în noaptea următoare, după ce mărul rodise a doua oară. El pune paznici să păzească pomul, dar fără succes. Merele continuau să dispară. Finalul secvenţei conţine un enunţ exclamativ încărcat de expresivitate populară. Interjecţia "aşi" şi interogaţia retorică "unde e pomana aia!", introduse prin conjuncţia adversativă "dar" exprimă cu forţă neputinţa împăratului şi a oamenilor lui de a apăra pomul de aur.

Subiectul II

A. 1. Ziua Universală a Iei se sărbătoreşte pe 24 iunie.

Numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal este "România revoluţionară".

2. Numele autoarei: Oana Antonescu. 

Titlul articolului: "Este ziua iei româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată".

3. "românească" - adjectiv propriu-zis; "se" - pronume reflexiv;  "în" - prepoziţie simplă; "garderoba" - substantiv comun.

4. "patru" - atribut adjectival; "ia" - subiect simplu.

5. "Ia poate fi purtată în orice sezon..."- propoziţie principală; "...pentru că niciodată nu va fi demodată." - propoziţie subordonată cauzală.

6. Mă gândesc care sunt şansele mele la acest turneu.

Simularea Evaluării naţionale - 23 februarie 2015

Subiectele şi baremul de evaluare şi notare pot fi găsite aici.

Propuneri de rezolvare

Subiectul I

A.

1. uşor - greu; seara - dimineaţa; să umblu - să stau.

2. Cratima indică pronunţarea legată a două cuvinte diferite ("nu" şi "are") prin elidarea vocalei "u".

3. Comparaţii

"dor... ca fulgul de uşor"; "doruleţul meu e ca pământul de greu"; "dorul... arde ca un tăciune"; "dor mult ca nisipul de pe prund".

Epitete

"arsă" (din structura "inimioara arsă").

4. monorimă, 7 silabe.

5. Poezia este o doină de dor. Dorul este aici o dorinţă puternică de a revedea omul iubit, de a fi împreună cu el. Autorul popular găseşte, pe tot parcursul textului, cuvinte pline de forţă expresivă prin care comunică sentimentul care îl macină. Versurile citate se înscriu pe aceeaşi linie, subliniind încă o dată intensitatea sentimentului, prin folosirea comparaţiei "dor mult ca nisipul de pe prund". Adverbul "seara" accentuează patetismul, desemnând un moment al reveriei şi al amintirilor.

Subiectul II

A.

3. "seara" - adverb de timp; "satului" - substantiv comun; "populare" - adjectiv propriu-zis; "fac" - verb predicativ;

4. "preferinţele" - complement direct; "fiecăreia" - atribut pronominal genitival. 

5. Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi alte plante 1/ care transformă coroniţele într-o pată de culoare. 2/

1 - PP; 2 - AT.

6. Poate 1/că vom câştiga.2/

1 - PP

2 - SB (are ca termen regent adverbul predicativ "poate" din P1).